
APC România a achiziţionat, în vederea realizării studiului privind calitatea îngheţatei industriale, 55 de sortimente de îngheţată, cu ingrediente şi arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate şi prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătăţii consumatorului de îngheţată industrială şi prezentarea unor sugestii de consum.
„Îngheţata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat şi chimicale din belşug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutriţional prin conţinutul ridicat de acizi graşi saturaţi şi zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii şi persoane cu afecţiuni cardiovasculare, diabet şi boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulţi, în cantităţi mici, de 40 - 60 de grame”, avertizează preşedintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.
După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de îngheţată industrială prin intermediul etichetei, s-a constatat că la îngheţata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1-3,2%, la îngheţata de vanilie cantitatea de vanilie din produsele analizate variază între 0,03-0,14%, la cea cu frişcă procentul cantităţii de frişcă este de 0,2%, în îngheţata cu lapte cantitatea de lapte este de 12%, respectiv 15%, la cea cu nuci cantitatea efectivă este de 4%, în cea cu alune este de 3%, iar în cea cu cocos de 5,5%.
În ceea ce priveşte nutrienţii conţinuţi de fiecare tip de îngheţată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puţin o declaraţie nutriţională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
„Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimilată de organism în urma consumării cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr de 28 de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj”, se arată în studiu.
„Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de îngheţată există cantităţi mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienţi asimilată de organism în urma consumării cantităţii de îngheţată din ambalajul respectiv. Totuşi, la un număr de 28 de sortimente de îngheţată, există, în tabelul aferent declaraţiei nutriţionale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj”, se arată în studiu.

Cel de-al doilea criteriu analizat se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora. Specialiştii au constatat că la 67% dintre sortimentele de îngheţată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferenţa până la 100% în ceea ce priveşte primul ingredient, la celelalte sortimente de îngheţată, este reprezentată de apă (22%), iar restul de 11% îl reprezintă zahărul şi siropul de glucoză-fructoză.
De asemenea, la 60% dintre sortimentele de îngheţată analizate, al doilea ingredient este zahărul, 13% este apă, iar diferenţa de 27% este un amestec de lapte degresat, uleiuri vegetale şi sirop de glucoză.
La 25% dintre sortimentele de îngheţată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr (24%), lapte degresat, apă şi produse din zer (51%).
Cel de-al treilea obiectiv al iniţiatorilor studiului a fost de a identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele 55 de sortimente de îngheţată s-au identificat 23 de aditivi alimentari.
Aditivii E471 şi E410 au fost identificaţi în 54 de sortimente de îngheţată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 şi E150d în şapte, E460 şi E440 în şase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 şi E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 şi E160c în câte un sortiment.
Aditivii E471 şi E410 au fost identificaţi în 54 de sortimente de îngheţată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 şi E150d în şapte, E460 şi E440 în şase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 şi E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 şi E160c în câte un sortiment.

Printre aditivii periculoşi mai sunt: E 202 – sorbat de potasiu (irită pielea, ochii şi mucoasele şi poate fi genotoxic şi mutagen pentru celulele sângelui uman), E 296 – acid malic (concentraţiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipseşte capacitatea de a metaboliza cantităţi mari de acid malic), E 322 – lecitine, emulgatori (deşi în general este sigur, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariţia aterosclerozei şi a infarctului), E 330 – acidul citric (distruge smalţul dentar, fiind nerecomandat copiilor celor care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree), E 407 – caragenan, agent de îngroşare (unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer şi cancer), E 410 – gumă de carruba, agent de îngroşare (poate provoca scăderea eficienţei anumitor substanţe care ajută digestia), E 412 – gumă de guar (poate provoca alergii), E 414 (poate provoca alergii şi se comportă ca o substanţă de balast), E 417 – gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).
Studiul privind calitatea îngheţatei industriale face parte din Campania naţională de informare şi educare: Hrana sănătoasă – o investiţie pe termen lung în sănătatea noastră, prin intermediul căreia APC România îşi doreşte să informeze consumatorii despre importanţa unui stil de viaţă bazat pe alimente sănătoase, precum şi despre importanţa etichetei aflate pe produsele din magazine.
Citiţi şi:
E-urile fac parte din tehnologia de ucidere în masă a secolelor XX-XXIGlutamatul monosodic ne distruge neuroniiAromele identic naturale – aditivi alimentari periculoşi
yogaesoteric
24 octombrie 2015